Cred ca senzatia de plictiseala apare in urmatoarele situatii: cand fac mereu acelasi lucru, cand nu imi face placere sa fac anumite lucruri si cand nu am preocupari care sa imi aduca satisfactie.
Apoi, daca sunt omul care ma entuziasmez greu, e cu atat mai dificil sa evit plictiseala. Sa existe cumva o reteta impotriva plictiselii?
Cred ca daca s-ar publica una, garantat a ar fi reteta cu cel mai mare succes din lume. Dar din pacate, reteta nu poate fi decat individualizata, personalizata, in functie de om si imprejurari.
Daca esti de pilda imobilizat la pat, degeaba ai placere de a sari cu parasuta...Nu o vei putea face, chiar daca ti-ar alunga plictiseala.
Cred ca ar trebui sa identificam in viata noastra lucrurile care merita intr-adevar sa ne ocupe timpul, lucrurile care le facem cu placere, lucrurile care ne fac responsabili atunci cand le facem, lucrurile care ne fac mandrii atunci cand le facem.
Nu in ultimul rand, ar fi de luat in calcul utilitatea si finalitatea lucrurilor cu care ne preocupam. As putea zice si "prea ocupam".
Daca majoritatea lucrurilor cu care ne umplem viata zilnica nu sunt aducatoare de satisfactie, aparitia plictiselii este inevitabila.
Este important sa echilibram raportul dintre lucrurile care ne fac responsabili, si cele care le facem fara a ne implica din punct de vedere al responsabilitatii.
In clipa cand majoritatea lucrurilor spre care tindem sau pe care le cautam trebuie sa fie numai "fun" si sa ne faca sa ne simtimi bine, sa ne distram, vom putea simti de la o vreme sterilitatea acestor surogate de moment.
Cand ne punem in vedere sa ne preocupam in mod consecvent de un anumit lucru, cum ar fi perfectionarea intr-un domeniu, sau telul de invata o limba strina, sau un limbaj de programare, vom vedea ca exista un fir calauzitor in activitatea noastra, care va avea si finalitate, si ne va motiva sa fim consecventi in lucrul facut.
Incet, incet plictiseala pleaca de la noi.
De fapt plictiseala vine in mintea celui care nu prea are nimic de facut, nici nu prea ii place sa faca mare lucru, si pe deasupra are mult mult timp sa se gandeasca la fel si fel de lucruri.
Si avand in vedere ca mintea noastra gandeste in salturi uriase, sarind de la globalizare la vacanta, de la muzica la ratele de la banca, si continuand, cu multe alte inlantuiri aparent fara legatura, putem spune ca nu vom reusi reordonarea propriei vieti, in asa fel incat sa nu mai fim bantuiti de aceasta senzatie, cel putin neplacuta, deoarece insasi acest mod de a gandi al omului, cu care l-a inzestrat de altfel Creatorul Sau, adanceste senzatia de nehotarare si instabilitate.
Este stiut ca in general, oamenii care se plictisesc, sunt oameni care nu au un program organizat, ci fac majoritatea lucrurilor din viata lor sub impulsul imboldului de moment.
Poate ca un prim pas intr-o reteta personalizata antiplictiseala ar fi hotararea de a-mi face un plan de activitati pentru perioada urmatoare, si sa incep sa imi organizez viata intr-un mod ordonat.
De ce NU e buna plictiseala?
Pentru ca in momentele de plictiseala omul incepe sa faca prostii.
Vezi cazul lui David, care a ales mai bine sa nu faca nimic, in vreme de razboi, si pentru ca s-a plictisit prea tare, a incercat sa iasa din aceasta stare printr-o fapta necugetata care l-a costat viata unui copil, si pentru care a platit toata viata. Cred ca v-ati prins ca vorbeam de fapta lui David de adulter, savarsit cu Batseba.
Asadar, cat de compatibila este plictiseala cu viata crestina? Este o intrebare, zic eu, foarte pertinenta, al carei raspuns, cel putin pentru mine, este foarte clar.
Nu. Nu este compatibila cu viata crestina.
In viata crestina avem de a face cu expresii ca: suferinta, oboseala, a cadea de oboseala, mi-am dat toata osteneala, m-am luptat lupta cea buna, si asa mai departe.
Deci actiuni ca cele de mai sus sunt activitati consumatoare de energie si implica raspundere. E limpede ca nu sunt si nici nu pot fi corelate cu plictiseala.
Am ajuns la plictiseala? S-ar putea sa fiu extrem de liber si neimplicat in nimic ce sa imi solicite atentia si responsabilitatea, si asta suna a lene.
De altfel, lenea face casa buna cu plictiseala. Si nepasarea la fel.
Oamenii si-au dat seama de asta, si adesea, la promovarea unor actiuni sau campanii publicitare, sau de sondaj, avem de a face cu apelul "Implica-te si tu!".
Asadar, daca ti se pare ca te plictisesti, implica-te!
Chiar si in exprimarea opiniilor tale pe acest sait